| Principală » Fişiere » Romana | [ Adaugă o intrare nouă ] |
Pasoptismul si Dacia literara
| 2011-07-03, 2:25 PM | |
| Presa perioadei este reprezentata de cristalizarea unei constiinte a
exprimarii deziderate,a nevoiei de informative.Prin unificarea
principatelor (1859)se realizeaza ruperea de occident.Contextul cultural
si literar reflecta o perioada tulbura datorita evenimentelor politice
si istorice in ceea ce priveste realizarea idealurilor politice.Revista
"Dacia literara" are un rol deosebit in contextual istoric,politic si
cultural al epocii pasoptiste. Au aparut doar trei numere ale acestei reviste intre ianuarie si iunie 1840.Mihail Kogalniceanu autorul acestui manifest al romantismului romanesc lanseaza idea necesitatii aparitiei unei reviste cu character exclusive literar care sa fie in opozitie cu celelalte reviste ale vremii care aveau un character dominant local:"Foaie pentru minte,inima si literatura" in Trans,"Curierul romanesc" in Bucuresi si "Albina romaneasca"la Iasi. Caracterul unitary al revistei va reprezenta "un repertoriu general al literature romanesti" evidentiat si prin titlul revistei.Kogalniceanu promoveaza o limba si o literatura comuna pentru toti romanii:"telul nostru este realizatia dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti".Este promotorul unei critici obiective,bazata pe principiul valorii(critica estetica,idee ce va fi apoi preluata si dezvoltata de mentorul Junimii,Titu Maiorescu):"critica noastra va fi nepartinitoare;vom critica cartea,iar nu persoana".Se opune in epoca lui Ion Heliade Radulescu care afirmase :"nu e vremea de critica copii,e vreama de scris,si scriti cat veti putea si cum veti putea". Kogalniceanu combate virulent imitatia pe care o considera"manie primejdioasa care omoara in noi duhul national",dar si traducerile din alte literaturi.Propune "sujeturi" astfel incat literatura romana sa capete character original iar aceste teme sunt specifice romantic:istoria,natura,folclorul.In concluzie articolul "Introductie la Dacia Literara" reprezinta un text programmatic,doctrinar al romantismului romanesc,ideile lui Kogalniceanu fiind apoi preluate in epoca clasica de catre Titu Maiorescu. Nuvela "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana,considerate de critica literara o capodopera a geniului.Paruta in primul numar al revistei "Dacia Literara",nuvela ilustreaza o parte dintre principiile romantismului romanesc in contextual perioadei pasoptiste. Istoria nationala ca subiect al unui discurs literar apare odata cu romantismul si aduce in prim-plan personaje dramatice si puternic individualizate.De asemenea,prin forta sa epica si prin rigurozitatea constructiei,prin noutatea viziunii,prin modul de reliefare a specificului epocii,prin modul de realizare a personajelor,nuvela deschide calea aparitiei unei originale. Nuvela "Alexandru Lapusneanul" se inspira din istoria Moldovei din secolul XVI "Letopisetul Tarii Moldovei" scris de Grigore Ureche si continuat de Miron Costin.Nuvela descrie cea de a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul in Moldova si lupta autoritatea domneasca (conflictul dintre domnitor si boieri). Titlul contine numele protagonistului aratand caracterul istoric al nuvelei si faptul ca actiunea se contureaza in jurul unui personaj .Mesajul artistic al nuvelei prezinta dimensiunea moralizalizatoare a textului evidentiata si de replica lui Spancioc "Invata a muri tu cel care stia doar a omora". Din puctul de vedere al constructiei subiectului se remarca realizarea echilibrului compositional prin impartirea in patru capitol deschise prin cate un motto:I"Daca voi nu ma vreti eu va vreu...",rostit de Al.Lapusneanul ca raspuns la cerera soliei domnesti de a se intoarce din drum,de a renunta la domnie.Cei patru boieri care alcatuiesc solia ,Motoc,Spancioc,Stroici si Veverita ii spun lui Lapsuneanul ca tara nu-l iubeste si nu il vrea.Raspunsul sugereaza ambitia domnitorului de a-si recupera tronul. II"Ai sa dai sama,doamna!" este avertizarea rostita de sotia unui boier,domnitei Ruxandra care ii cere sa intervina pe langa sotul ei ca sa inceteze razbunarile fiindca astfel isi asuma si ea vinovatia.III"Capul lui Motoc vrem..." face parte din punctual culminant al nuvelei. Reprezentativa este scena de la biserica,unde Alexandru Lapusneanul ,imbracat cu toata pompa domneasca le cere iertare boierilor pentru faptele sale si ii cheama la un ospat in cadrul caruia toti cei 47 de boieri au fost omorati.Astfel a fost implinita promisiunea facuta domnitei Ruxandra,leacul de frica. Multimea aflata la portile cetatii dupa cateva ezitari cere capul lui Motoc pe care il considera vinovat de toate nefericirile,astfel fiind implinita cea de-a doua promisiune facuta de domnitor lui Motoc ca nu-si va murdari sabia de sangele sau,Lapusneanul dandu-l pe Motoc multimii.IV"De ma voi scula,pre multi am sa popesc si eu...". Lapuseanul se retrage la cetatea Hotin ca sa-I prinda pe Spancioc si Stroici.Se imbolnaveste grav sic ere sa fie calugarit si il numeste pe fiul sau Bogdan domnitor.Domnita Ruxandra este indemnata de Spancioc si Stroici sa-si otraveasca sotul.Intr-o scena plina de cruzime,cei doi boieri ii toarna drojdia otravii pe gat lui Lapusneanul rostind replica:"Invata a muri tu cel care stia doar a omora". | |
| Vizualizări: 574 | Descărcări: 0 | Comentarii: 1 | Rating: 0.0/0 | |
| Total comentarii : 1 | ||
| ||
